Pensia de întreţinere datorată minorului. Convenţia prin care părintele căruia i s-a încredinţat minorul renunţă o perioadă de timp la plata pensiei pentru minor
Dreptul la întreţinere aparţine minorului, astfel că renunţarea unui părinte la contribuţia cuvenită acestuia est'e lipsită de eficienţă juridică deoarece nu poartă asupra unui drept personal al său.
împrejurarea reţinută de instanţe că între părţi a existat o convenţie, potrivit căreia tatăl creditor (acţionînd în numele minorilor) s-a înţeles cu mama debitoare să nu-i ceară întreţinere pentru copil cel puţin 34 ani, nu putea duce la invalidarea popririi pentru suma repre-zentînd contribuţia restantă pe perioada aprilie 1980 iunie 1982, întrucît o asemenea înţelegere nu-şi poate produce efecte decît în măsura în care se dovedeşte că nu sînt prejudiciate interesele minorilor şi numai dacă a fost încuviinţată de instanţa judecătorească cu ocazia divorţului. În speţă însă o astfel de încuviinţare nu a existat ci, dimpotrivă, pîrîta a fost obligată să contribuie la întreţinerea minorilor.
Trib. Supr., S. civ,, decizia nr. 967 din 22 mai 1983.