Dreptul bunicilor de a păstra legături cu nepoţii, Admisibilitatea acţiunii.

Codul familiei nu conţine' referiri exprese la. dreptul bunicilor de a avea legături personale cu nepoţii lor, în sensul in care există prevederi referitoare la -părinţi,' printre care şi art. 43 alin. 3 din cod.

Există,, însă, dispoziţii ale codului cu caracter general, cum. sînt acelea referitoare la familie şi rudenie (art. 12 şi art. 45 şi următorul.), care implică şi pe bunici, precum şi prevederi exprese în privinţa unor obligaţii ale ai -S.tor categorii de rude şi anume, dispoziţiile referj-

toare la pensia de întreţinere ce datorează nepoţilor (art. 86), din care rezultă concepţia legii privitor la ocrotirea familiei, într-un sens mai larg, cuprinzînd toate persoanele care descind una din alta sau dintr-un autor comun, între care există o comunitate de sînge.

Deci, legea nu exclude pe bunici de a contribui alături de părinţi, în primul rînd obligaţi la creşterea nepoţilor, la dezvoltarea lor fizică, morală şi intelectuală, în concordanţă cu solidaritatea ce caracterizează grupul respectiv de persoane.

Solidaritatea familiei trebuie să-şi găsească expresie juridică nu numai în sprijinul material ce bunicii sînt obligaţi expres prin lege a-1 da pentru crearea condiţiilor necesare creşterii şi dezvoltării nepoţilor, ci şi în sprijinul moral de care bunicii sînt capabili, viaţa relevînd că nepoţii, de regulă, au nevoie de afecţiunea, sprijinul, îndrumarea acestor categorii de rude apropiate.

O modalitate de sprijin din partea bunicilor este şi aceea de a vizita pe nepoţi, şi, dacă sînt condiţii, de a-i lua cu ei, în cadrul unui program! ce trebuie stabilit, în fiecare caz concret, astfel încît să existe o deplină concordanţă între îndatoriri şi, corelativ, drepturi, fără nici o prejudiciere a intereselor minorului.

Trib. Supr.. S. civ., decizia nr. 198 din 2 februarie 1982.

Articole din aceeasi categorie: