Divort.org

împrejurarea că textul art. 19 din Legea nr. 10/1968 (în prezent, art 22 clin Legea nr. 5/1973) se referă la atribuirea beneficiului contractului de închiriere nu este de natură să ducă la concluzia că, în toate cazurile, acest, beneficiu urmează să fie acordat exclusiv unuia dintre soţi.

Dimpotrivă, dat fiind că ambii soţi au drepturi egale asupra locuinţei, instanţele au îndatorirea să verifice în prealabil dacă locuinţa este partajabilă, pentru ca fiecare dintre soţi să primească, în exclusivitate, cîte o cameră separată, chiar dacă împărţirea ar implica folosirea în comun a dependinţelor.

In cazul în care soţul îndreptăţit să obţină beneficiul contractului de închiriere în urma divorţului are dreptul la o suprafaţă locativă suplimentară, iar locuinţa este susceptibilă de a fi împărţită, se va asigura cu prioritate dreptul la locuinţă strict necesar al celuilalt soţ, ur-mînd ca numai după aceea şi în măsura posibilităţilor să se asigure suprafaţa suplimentară.

Trib. Supr., S. civ., decizia nr. 807 din 14 mai 1971.