Bunuri comune. Partaj. Situaţia datoriilor personale ale unuia din soţi achitate în timpul căsătoriei şl a cheltuielilor efectuate de unul din soţi în legătură cu procesul penal al celuilalt.
1. Cu ocazia partajului bunurilor comune, unul din soţi poate cere obligarea celuilalt de a-i restitui pro rata, proporţional cu cota sa parte din drepturile asupra bunurilor respective contravaloarea pensiei de întreţinere, reţinută clin retribuţia acestuia din urmă în timpul căsătoriei, datorată de el unui copil dintr-o căsătorie anterioară, dar numai în situaţia în care se face dovada că soţul care pretinde suma nu a ştiut şi nu a fost de acord cu plata acestei datorii personale.
2. Soţul care, în timpul căsătoriei, a făcut o serie de cheltuieli, ca urmare a condamnării penale a celuilalt (plata onorariilor pentru avocaţi şi expertize judiciare, precum şi deplasarea Ia penitenciar cu pachete de alimente), nu le poate pretinde acestuia din urmă, întrucît ele s-au efectuat în temeiul normei de principiu a art. 2 din Codul familiei.
In speţă, fosta soţie, în procesul de partajare a bunurilor comune, a pretins obligarea fostului ei soţ de a-i restitui 19 600 lei (echivalentul pensiei de întreţinere achitate în timpul căsătoriei unui copil dintr-o căsătorie anterioară) şi 8 200 lei (cheltuieli indicate în pct. 2 de mai sus).
Judecătoria obligă pe pîrît (fostul soţ) să plătească suma ele 8 200 lei şi o jumătate clin suma ele 19 600 lei, apreciind că, în fapt, contribuţia soţilor la dobîndirea bunurilor comune este egală.
Tribunalul judeţean, pentru motivele arătate, şi ţinînd seama că reclamanta, încă de la începutul căsătoriei (care a dăinuit 14 ani, clin 1968 plnă în 1982) a ştiut şi a fost de, acord cu plata pensiei ele întreţinere în discuţie, admite recursul pîrîtului şi modifică sentinţa judecătoriei în sensul că omite de la împărţeală sumele ele 19 600 lei şi 8 200 lei.
Trib, iud, Hunedoara, decizia civ. nr. 262 din 2 martie 1984
Categorie: