Divort.org

Este de principiu că participarea soţului neproprietar la îmbunătăţirile sau reparaţiile ce se fac unui imobil care, fiind bun propriu al celuilalt soţ, constituie proprietate exclusivă a acestuia, nu duce la schimbarea naturii juridice a bunului şi deci nu-1 transformă din bun propriu în bun comun.

In cazul că lucrările efectuate în timpul căsătoriei asupra imobilului respectiv, l-au transformat în aşa măsură încît el a devenit un bun deosebit de cel iniţial, acesta trebuie considerat ca fiind dobîndit în timpul căsătoriei, devenind, deci, bun comun, în sensul art. 30 din Codul familiei.

Fiind vorba de o stare de fapt, aceasta urmează a fi dovedită prin orice mijloace de probă, soluţia neputînd fi pronunţată pe baza unui material probator incomplet.

Trib. Supr., S, civ., decizia nr. 724 din 23 aprilie 1985.