Divort.org

Comisia pentru ocrotirea minorilor (art. 12 din Legea nr. 3/1970) are caracterul unui organ obştesc cu activitate jurisdisţională şi, ca atare, este admisibilă pronunţarea, unei hotărîri a judecătoriei în sensul declinării competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea comisiei de ocrotire a minorilor (art. 22/1 Cod pr. civ.).

In speţă, ambii părinţi ai celor doi minori, fiind decedaţi de mai mulţi ani, judecătoria, modificînd hotărîrea comisiei de ocrotire a minorilor, a dispus, în 1974, încredinţarea lor bunicilor paterni.

In anul 1980, bunica maternă, invocînd schimbarea împrejurărilor, se adresează judecătoriei cerînd să i se încredinţeze ei minorii. Judecătoria declină competenţa în favoarea comisiei pentru ocrotirea minorilor, iar tribunalul judeţean a respins recursul pirîţilor prin care se critica sentinţa instanţei de fond pe motivul că acţiunea trebuia respinsă ca inadmisibilă.

Trib. jud. Argeş, decizia civ. nr. 444 din 9 aprilie 1980.