Divort.org

Până la data de 04.01.2007, în dreptul brazilian exista doar posibilitatea unui divorţ pe cale judiciară, însă Legea nr. 11.441 din 04.01.2007 a stabilit că divorţul prin acordul soţilor poate fi realizat prin intermediul unui înscris autentic în faţa notarului, fară să mai fie necesară intervenţia instanţei.

Sediul materiei divorţului extrajudiciar se găseşte în art. 1.124 - A din Codul de Procedură Civilă, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 11.441 din 04.01.2007.

Pentru a uza de calea divorţului în fata notarului, legea stabileşte următoarele cerinţe:

1) să fie prin acordul soţilor, respectiv soţii să fie de acord cu toate aspectele care ţin de realizarea divorţului;

2) să nu existe copii minori sau incapabili - caz în care va fi obligatorie calea judiciară;

3) soţii să fie asistaţi de avocat (un avocat comun sau câte un avocat pentru fiecare dintre cei doi soţi);

4) să fi trecut termenul legal de doi ani de separare în fapt pentru divorţul direct sau să fi trecut un an de la data pronunţării sentinţei de separare judecătorească sau de corp în cazul divorţului indirect.

In doctrină s-a apreciat că Legea nr. 11.441 din 04.01.2007 consolidează natura juridică a căsătoriei în dreptul brazilian, ca fiind un contract solemn, care, ca orice asemenea contract se stinge prin acordul de voinţă a părţilor. Astfel, dacă la celebrarea încheierii căsătoriei statul participă din punct de vedere administrativ prin agentul său public (ofiţerul de stare civilă), la fel în cazul desfacerii căsătoriei va fi suficient ca statul să participe prin intermediul unui notar care îndeplineşte un serviciu de interes public şi exercită o funcţie de autoritate publică.

Soţii au obligaţia să prezinte notarului documentele din care să rezulte încheierea căsătoriei, precum şi certificatele de naştere ale copiilor - dacă aceştia există - pentru a demonstra că sunt majori.

In cazul divorţului direct, pentru a dovedi separaţia de fapt mai mult de doi ani, notarul va consemna în cuprinsul actului autentic declaraţia unui martor cel puţin, cu privite la acest fapt.

înscrisul autentic prin care se pune capăt căsătoriei trebuie să cuprindă o serie de aspecte obligatorii:
1) dispoziţii referitoare la descrierea şi împărţirea bunurilor comune. Dat fiind faptul că divorţul pe cale notarială presupune ca soţii să fie de acord cu toate aspectele ce decurg ca urmare a desfacerii căsătoriei, partajul bunurilor comune trebuie să fie făcut odată cu divorţul propriu-zis, nefiind permisă soluţionarea acestuia, pe cale judecătorească.

2) dispoziţii cu privire la pensia de întreţinere

3) acordul soţilor la revenirea numelui avut anterior căsătoriei sau la menţinerea numelui dobândit prin încheierea căsătoriei.

4) semnătura avocatului comun sau a avocaţilor celor doi soţi.

Divorţul va produce efecte de la data redactării înscrisului autentic, ţinând seama că legea înlătură necesitatea recunoaşterii judiciare a înscrisului autentic, acesta reprezentând, aşa cum stabileşte art. 1124 A din Codul de Procedură Civilă, actul suficient ca să se efectueze menţiunile necesare în Registrul de stare civilă şi în Registrul de carte funciară.

Art. 1124 A din Codul de Procedură Civilă mai stabileşte că această procedură şi celelalte acte notariale conexe vor fi gratuite pentru cei care se declară fără posibilităţi materiale sub sancţiunea prevăzută de lege.

Articol realizat de doamna notar Notar public Lăcrămioara BURLUI-BUZNEA, din cadrul Camerei Notarilor Publici Bacău.