Divort.org

Regimul comunităţii ele bunuri este aplicabil numai bunurilor dobîndite în timpul căsătoriei, adică de la încheierea căsătoriei şi pînă la desfacerea ei.

Bunurile dobîndite anterior căsătoriei rămîn bunuri proprii ale soţului respectiv, dar în condiţiile concubinajului prelungit şi urmat de căsătorie pot exista bunuri proprii, precum şi alte bunuri care săj constituie proprietate comună sub forma proprietăţii indivize. Existenţa concubinajului nu implică însă în mod necesar o avere comună.

în cazul unor soţi care anterior căsătoriei au trăit în concubinaj, pentru bunurile existente în patrimoniul lor înainte de căsătorie nu funcţionează prezumţia de comunitate înscrisă în art. 30 alin. 3 din Codul familiei. De aceea, pentru o corectă caracterizare a bunurilor ca fiind bunuri ce au aparţinut în exclusivitate uneia sau alteia dintre părţile în proces ori bunuri proprietate comună în stare de indiviziune sau devălmăşie, este necesar a se stabili mai întîi dacă momentul do-bîndirii fiecărui bun se situează înăuntrul perioadei concubinajului sau căsătoriei. Pe de altă parte, cel ce afirmă că bunurile dobîndite în timpul concubinajului formează proprietate comună sub forma proprietăţii indivize va trebui să facă dovada contribuţiei sale. Cît priveşte dovada contribuţiei, ea trebuie să fie făcută în raport de fiecare bun şi nu în raport ele totalitatea bunurilor, cum se procedează atunci cînd se împart bunurile clobîndite în timpul căsătoriei.

în cazul bunurilor de uz casnic, determinarea condiţiei lor juridice urmează a se face în principal pe baza actelor de cumpărare, precum şi prin alte probe. Din destinaţia pe care părţile au putut să o dea acestor bunuri, de a le folosi în comun pe timpul concubinajului, nu rezultă în mod neîndoielnic, deci fără posibilitate ele echivoc, prezumţia că au fost clobîndite prin contribuţie comună şi că sînt bunuri indivize. O atare prezumţie ar putea să conducă la o concluzie temeinică numai în măsura în care ar fi confirmată de alte elemente probatorii.

Trib. Supr., S. civ., decizia nr. 2 58î din 20 noiembrie 1974.