Bunuri comune ale soţilor. Veniturile bunurilor proprii. Caracter.
In sensul art. 30 şi 31 din Codul familiei, dobînzile (fructele civile) la sumele de bani ce constituie bun propriu al unuia dintre soţi nu împărtăşesc condiţia juridică a acestor sume şi că atare nu au caracterul de bun propriu, ci devin bunuri comune.
Astfel, potrivit art. 30 alin. 1 din acest cod, bunurile dobîndite în timpul căsătoriei de către oricare dintre soţi, sînt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor. De ia această regulă fac excepţie bunurile prevăzute de art. 31, care, deşi au fost dobîndite în timpul căsătoriei, nu devin bunuri comune, ci rămîn proprii ale soţului care le-a dobîndit. Or, bunurile proprii constituind o excepţie de la regula comunităţii consacrată prin art. 30, urmează că trebuie considerate bunuri proprii numai bunurile enumerate limitativ în art. 31. Aceasta înseamnă că toate celelalte bunuri dobîndite în timpul căsătoriei, prin orice mod prevăzut de lege, sînt bunuri comune, deci şi fructele bunurilor proprii, care nu sînt cuprinse în dispoziţia de excepţie a art. 31, text de strictă interpretare.
Trib. Supr., S. civ., decizia nr. 1 250 din 3 iunie 1972.
Articole din aceeasi categorie: |
---|